Ricordu chi quann’era nicaredda,
nte matinati quasi all’albaria,
a peri nuri, vutannu la vanedda,
p’a quinnicina a Maronna ognunu ìa.
Strata facennu, cu Rusariu nmanu,
ddu viaggiu apprisintannu, santu a caru,
canta la storia du tempu luntanu
e postu dunni li vo’ addinucchiari.
Na cappilluzza propriu dda nasciu
dicennu prieri tutti ncoru
ringraziannu a Matri Santa e Nostru Diu
p’aviri a nui datu stu tisoru.
Ma comu cosa chi tempu dipirisci
sta cappilluzza vinni abbannunata;
lu cori picca e nenti addiggirisci
p’a genti chi ncuranti ia pi strata!
Sapissivu pi quantu m’avia piniatu
a virilla iunta com’un munnizzaru!
quanti voti mpassannu avia priatu
chi ciurutu turnassi arré stu altaru.
C’era sulu d’attaccarini a la firi
pi dari vota a malintenziunati,
a locu giustu eru li prieri
e puru i picciriddi foru grati!
A stu trapanisi riccu di cori
chi detti tanta luci a lu caminu
lu ringraziu cu lu scrittu chi non mori
pi sta grazia chi nni fici ddu matinu.
|